Peliculă de groază

Nu ştiu câţi dintre voi sunteţi fani filme horor însă eu am avut şansa să mă simnt ca un protagonist într-un astfel de film.

După ce am pierdut primul autobuz ce avea să mă ducă la castelul Červený Kameň  sau  Red Stone Castle, din satul ce îi poată numele a trebuit să aştept încă 45 de minute în plus să prind următorul autobuz doar ca să aflu că va avea întârziere 20 de minute.

Deja se făcuse 14:20 iar pe mine mă mai aştepta un drum lung de 1 oră. Se pare că mai toate întâmplările îmi spuneau să fac cale întoarsă şi să mă duc la căminul meu.

Eram conştient că voi ajunge acolo pe înserate însă nu ştiam că pentru a ajunge la castel trebuia să urci pe un drum ce se afla în Carpaţii Mici.

Ca totul să fie perfect când am ajuns acolo mai era şi ceaţă. O ceaţă atăt de densă încât nu puteai vedea la 5 metri  in faţă.

Dezorientat, aproape pierdut prin labirintul creat de perdeaua albă de ceaţă am zărit câteva forme ce păreau mai umane însă nu pe drumul principal ci undeva mai departe de el, pe covorul de iarbă îngheţată.

Îndreptând-mă spre ele, cu paşi nu prea repezi, mi-au dezvăluit misterul lor. Căteva statui înfăsurate în ciolofan, care să mă asigure că după aproximativ 20 de minute  de mers ca orbul prin ceaţă sunt măcar pe drumul cel bun.

Într-un final am gasit si intrarea în curtea castelului. Totul pustiu. Luminile din căsuţele cu suveniruri şi cu supraveghetori stinse. Tot ce îmi lumina calea era luciul patinuarului de gheaţă ce se creease pe nisipul ce bătătorea singurul drum ce ducea la castel.

Ajuns la poarta castelului, m-am oprit la jumătatea podului ce ducea la intrare şi dint-o dată se aude o bubuitură metalică în uşă şi se deschide. Era unul dintre responsabilii de la castel. Cu o caldare in mână îmi spune ceva în Slovacă iar apoi îmi repetă în engleză :

- I am sorry but the casle is close at this hour !

Era să îmi rup şi mâna cand am alunecat pe scările ce duuceau în una dinre grădinile castelului.

Palidul soare îşi stinsese de mult lumina care oricum ar fi fost blocată de ceaţa groasă. Tot ce mai a rămas era întunericul şi urletul câinilor care mă acompaniau înapoi spre statia de autobuz. Aici evident că a mai trebuit să astept câteva minute.

Trnava şi Nitra

În una din zilele de sâmbătă libere am făcut şi eu o mică escapadă şi mi-am propus să văd şi  alte oraşe din Slovacia.

Aşa ca am mers în Trnava, cunoscut înainte ca Roma mică. Mică întradevăr întrucât în numai 1 oră  şi câteva minute am terminat de văzut mai tot ce putea să imi ofere micuţul oraş, aşa că am decis să merg în altul din apropiere.

                                                                          Trnava 

Nu am stat mult pe gânduri şi m-am suit in primul autobuz spre Nitra, un oraş un pic mai mare dar cu mult mai multe de oferit.

Un oraş care îmi aducea aminte de Braşov şi mai mult aveau şi un castel fix în centrul oraşului. 

                         Nitra

Cam jumătate din timpul pe care l-am alocat pentru a vizita acest oraş mi l-am petrecut la acest monument de unde puteam vedea întregul oraş urmând ca mai spre înserate să mă întorc spre Bratislava.

Faţă în faţă cu statuia

Dacă ajungi prin Bratislava, pe una dintre străzile principale din centrul istoric, aproape de vechea clădire de operă vei fi atenţionat de un semn de circulaţie. Atenţie !

Este imposibil să nu te opreşti din drumul tău şi să admiri pentru un moment această interesantă statuie.

La eveniment realizat în pragul crăciunului în care a trebuit să îmbinăm tot ce am realizat în celelalte provocări şi să creăm un mic, sat Românesc" am avut ocazia să ascult o poveste interesantă.

Aici am întâlnit un sculptor care mi-a poveşti că unul dintre prieteni lui ia realizat o statuie ca semn de prietenie. 

Spre surprinderea mea era fix vorba despre această statuie. Una din preferatele mele.

       Spre finalul discuţiei noastre mi-a prezentat şi câteva lucrări realizate de el.

M-am lăsat purtat pentru câteva ore de frumusețea capitalei Austriei.

Poţi vizita cu uşurinţă mai multe ţări. Acesta este doar unul dintre avantajele de a fi voluntar cu AIESEC în Bratislava.

Bratislava şi Viena sunt cele mai apropiate capitale din Europa dacă nu şi din lume (corectaţi-mă dacă mă înşel)

Din Bratislava, în numai o oră şi cincisprezece minute de mers cu autobuzul poţi ajunge în centrul minunatei capitale Austriece. Viena te uimeşte cu măreţele şi impunătoarele palate, clădiri înalte şi masive presărate cu statui de dimensiuni grandioase.

Când treci prin acest oraş începi să te simţi mic şi neputincios.

Ceea ce mă deranjat foarte tare era faptul că pieţe de Crăciun erau lângă fiecare atracţie turistică important. Îmi era foarte greu să mă bucur de frumuseţea arhitecturală a clădirilor întrucât acestea erau împânzite de către aceste pieţe la care toată lumea se aglomera.

Ajuns lângă Catedrala Sfântul Ştefan, mi-am încălzit mâinile cu o cană de vin cu fructe şi m-am lăsat purtat pentru câteva ore de frumusețea capitalei Austriei.